Follow by Email

duminică, 12 februarie 2017

Despre ce-a mai ramas dintr-o Patrie si protestatarii ei rataciti

“Asta nu mai e Patrie (evitam smerecheste a recunoaste ca, de fapt, nu mai e un stat) – striga (si gandeste subversiv) un cor de protestatari mai ONG-izati si care au atributia de a le da tonul celor cu adevarat rataciti  - nu vedeti ce ordonanta de noapte s-a dat, ca vor sa scape de legile tehnocrate, mintind ca le fac democrate si sa guverneze, pe mai departe, dandu-le prostilor alora salarii si pensii taxate de la corporatistii care m-au angajat cu atata marinimie?! Stau de veghe, mai nene, ce-mi pasa mie de cursul valutar si ca investitori nu mai vin, am apucat un job de job (hmmm, chiar daca nu-i platit ca in partea ailalta - de patrii cornute), ca tara s-o pravali (e vina lor si gata!), ca s-o si injumatati (ce treaba am eu cu praful asta de-acasa!), daca mie mi-e bine o s-ajung mult mai domn (precum sunt de destept), sa conduc eu ditamai afacerea nationala cu capitalul asta care mi-a construit un trai de nici nu visam (cum sa-l suparam pentru incultii aia care tipa ca nu-si pot creste copiii ce, chipurile, ar cam urla de foame, pentru niste pensionari care nu produc nimic?!) Jos - pana si pe copilul meu l-am educat in spiritul asta civic si sa-si iubeasca doar asa Tara! Eeee, ca Ungaria, Cehia, Polonia…au alte indeletniciri este numai pentru ca noi suntem mult mai brusc de desteptati, poate ONG-istii de la ei or fi asa, noi nu!”
Acest mod de exprimare si de gandire a existat dintotdeauna si va exista forever (cine se recunoaste astfel e, din pacate, un nimeni si un nimic, dar promitem ca pruncii lor vor avea inca o Patrie serioasa!). Si la noi - ca la nimenea! Ca o pandemie. Cu o suficienta care te ingrozeste. Cu o sfidatoare nepasare de tot si de toate. Fara limite, pentru un ban-gramada (desi prea putin pentru munca depusa corespondent celorlalte tari). Ce Tara, ce viitor, praful sa se-aleaga daca nu conduc cei pe care ii vor aceia care ma platesc! Nimeni nu-mi ia mie urletul ordonat contra ordonantei care…amnistiaza, gratiaza si…TAXEAZAAAAA!

Patria ochita din satelit
Establishment-ul continua sa impuna un mod fariseu al democratiei: esti liber-liber de tot, in primul rand esti liber sa crapi, apoi esti liber sa ai un noroc chior, esti liber si sa-i lingi clantele, cu milogeala de a te primi pe dupa portile lui aurite, liber esti, mai ales, daca-ti miroase urat acoperisul Patriei in care-ai crescut si, de bine-de rau, te-ai format ca om cu nationalitate, cetatenie si rost pe lume, cel mai liber esti atunci cand iti vinzi, cu o (bineinteles) democratica tradare, Patria – acceptandu-se si farame din pacea si bunastarea cladite atata amar de vremuri, insa cu adevarat liber devii, conform “normelor sale deontologice”, doar daca ti s-a “cip-arit” fudulia aia cu izul desteptaciunii de a-ti fi rusine de nasterea ta romaneasca, de amaratii de conationali care isi permit sa aiba alte pareri – stricandu-ti planuirile servitutii pe care n-o mai poti constientiza, cand s-a reusit sa fii programat ca un cyborg ! Ramane cum am vorbit: s-a dat drumul la o diabolic de inversa lupta de clasa! 

sâmbătă, 4 februarie 2017

S-a inversat lupta de clasa: corporatismul haituieste popoarele!


Ofensiva e totala. Capitalul devorator nu accepta ca guvernele sa picure cate ceva si in farfuriutele a tot mai multi copii sarmani ai democratiei expirat de dominatoare. Daca nu incuviintezi sa fii talharit de buna-voie, o fac prin logistica violenta a muschilor de bani, ocupandu-ti orasele si facandu-ti praf economia. S-au naravit sa-i rogi, tot tu, sa te jecmaneasca pacificator. Nu e vina zecile de mii de romani care protesteaza de bine ce le e, ei sunt prinsi in chingile unui inimaginabil santaj social, fiind mintiti ca se incearca alungarea capitalului strain si se vor intoarce la viata plina de privatiunile de care sufera conationalii lor, or’, de unde atata solidaritate – sistematic distrusa in cei 12 ani de cotropire desantata si incaierare sociala?! Asa ca hai sa-i intelegem cumva, dar atata rugaminte avem: sa nu mai peroreze despre demnitate si principii, cum ca hrrr (plin de atitudine civica), cum ca mrrr (daca vrei sa-ti cresti si tu copiii intr-o minima umanizare sociala)! Asadar, nu dam, nicicand, vina pe cei care ocupa, seara de seara, pietele oraselor unei Patrii coborate in berna stomacala instituita de acest Ev mediu al democratiei inchizatoare.
E vorba numai de butoanele corporatismului dement de nesatul ce e! De o “sub-inteles” de iresponsabila sfasiere a patriilor, de manipularea santajista si care va trebui sa devina, degraba, infractiune prevazuta de codurile modernizatoare ale mileniului III. De partea populatiei, a carei subzistenta depinde doar de eventuale guvernari mai umane, nu ramane, cu adevarat, nimeni! Cine asteapta ceva de la forurile occidentale este un mare natang, devreme ce toamai de acolo vine nebunia. Establishment-ul mimeaza informarile doldora de ingrijorare reciproca, dar totul constituie doar drumuri costisitoare ale paraciosilor neamului – desfatand urechile lupului cu gura flamand si inuman deschisa catre cei fara de aparare.


Corporatismul s-a inarmat cu o diabolica lupta de clasa inversa celei propuse de comunismul depasit! Este un singur lucru de facut: sa le batem obrazul cu un civilizat de mahnit Protest mustrator al biberoanelor goale (asa sa se scrie istoria in care va ramane cu aceasta denumire!), ratacind pe la portile multinationalelor. 

luni, 30 ianuarie 2017

Protestati, protestati, protestati! (Cotrocenismul - noua oranduire)

 Si daca vreti s-o faceti pentru o putere papusarita, n-aveti decat! Numai ca asa ceva e prea ieftin ca sa fiti cuprinsi de priviri admirative cand o sa povestiti copiilor ce fapte de eroism v-au urnit din casele ipotecate, probabil, doar pentru a le apara pe cele sase de ciuma rosie despre care nimeni nu va spune si voua ca a fost o forma (depasita) a imperialismului de rasarit - in lupta lui cu cel mult mai hotoman din apus, ca armele ideologice s-au schimbat, agentii de influenta occidental dovedind ca sunt de-a dreptul expirati! Insa chiar aveti dreptul sa protestati, prostia cu ordonantele deocheate e colosala! As protesta si eu, daca ar fi vorba de o atitudine viguros de compatibila cu tineretea care ne este, in fapt, viitor, dar cum sa ma asez intre Pruna justitiei si Nicusor salvatorul oricui, cum sa fac jocul unor partide lesinate dupa capatuiala guvernarii tocmai curmate – sa simt (si de-as fi remunerat de acolo) pe grumaz haturile ONG-iste care sa-mi dea comanda, cum sa scap de spiritual autocritic ce ma va plesni atunci cand as deduce ranjetul noii oranduiri care ne paste: cotrocenismul?! Sa te insotesti cu Pruna si Nicusor e drama curata.
Nu, nici cu Dragnea, dar macar cautati-va pe cineva de anvergura protestelor voastre in vantul desertaciunii imperialiste! De-acum, e timpul indurerarii de-a sti, cu totii, ca Patria ne va fi facuta praf si pulbere! Si vina decisiva nu va fi doar a lui Iliescu sau a CDR-ului, a lui Basescu ori a lui Johanis, a lui Ponta si Dragnea, ci si a unei populatii fie incapabila de atitudine civica, fie plina de fudulia unui civism care o instraineaza tocmai de patria sa. Avem de-a face cu cel mai dureros paradox al civismului propus de expirata democratie: protestele sa nu-ti ajute deloc tara, ba dimpotriva (“Cui prodest?!”).

   
Nimic pe lume nu-ti da dreptul sa-ti incaieri poporul peste care ai fost baracat fara a detine nici cea mai din urma tolerabila universalitate spirituala care sa te recomande. Tinerii trebuie sa imbratiseze un Ideal veritabil - Reforma Democratiei pentru Noi Orizonturi (“Erdeneo”) – asa de pasnic se apara o Patrie! 

marți, 24 ianuarie 2017

Un popor condus de secaturi (Motto: “Vrem sa devenim o natiune–ghinion?”)

 Cum altfel s-ar putea traduce tot ce se intampla tocmai acum, cand cetatenii asteptau sa se transpuna in practica promisiunile coalitiei care, asta e, au castigat alegerile prin care se defineste povestea democratiei de nepovestit ?! S-a trecut si la acest nivel, acela de a ni se taia orice speranta. Oamenii asteptau niste reale cresteri ale nivelului de trai, dar ele nu vor mai veni niciodata. Si ce inseamna o eventuala bunastare pentru milioanele de romani, cand un ghinion politic are nevoie sa se “pozitioneze” pe scena demolarii nationale, cand serviciile secret de subventionate fierb de o razbunatoare revansa pentru ca s-a indraznit punerea lor in balanta reconsiderarii, cand o guvernare “doldora” de program economic debuteaza cu ordonantele gratierii?! Nu mai asteptati nimic, va zic – in tara asta orice grup de 100 de insi e victima unei jalnice manipulari. Si cum mai rad libarcile austeritatii, ce desteptaciune politica iti trebuie pentru a executa ordinele secret de transfrontaliere! Si praful prafuitilor de stanga, si fudulia scafarliilor de dreapta, si pulberea acestei democratii astfel de rudimentar impartita, separata si manipulat de urecheata ! In ritmul mizeriei cotidiene, o parte dintre tinerii cu adevarat frumosi si niciodata liberi va fi transformata, inevitabil, in bataia de joc a fiecarui cocotat la putere. Ce dureros! Ce lasitate prezidentiala, guvernamentala, parlamentara, democratica… Dar ceea ce nu poti intelege vreodata este cum poate cineva sa plece de-acasa doar pentru a sustine asemenea ipochimeni, pentru a le intari pozitia de nulitati incotopenite la putere, sa zbieri pentru unii ca astia reprezinta doar fudulia prostiei pseudo – scolite. E valabil si de-o parte, si de cealalta, dixit! E timpul unei rasturnari de putere, una de nemairasturnat, altfel chiar ca trebuie sa plecam din Romania!

 Unirea? Haida-de! Imperialismul te uneste, el te dezbina. Acum are nevoie de faramitarea identitatilor nationale: ne incaieram pentru “dreapta”, ne razboim pentru “stanga”, doar n-o sa ne jertfim pentru Patria care inca ne rabda!

luni, 2 ianuarie 2017

Tinereţe fără democraţie imperialistă şi viaţă fără dictatură capitalistă!

Viaţa a început să se scrie cu cifrele de prezenţă a dăinuirii Noului An 2017 (La mulţi ani! Happy new yeurs!). De prin toatele capitalele popoarelor, în eter se înregistrează sărbătorirea bucuriei la puterea speranţelor fiecărui om. E vremea în care puterile aritmetice le lasă loc celor spirituale, e timpul când rezultatele calculelor se indică, invariabil, cu virgule de trăire! Pare să nu mai fie nimeni care să stea de strajă la rădăcinile viitorului, or` tocmai acum subversivitatea imperialismului de tot soiul se târăşte uleios, lăbărţându-se pe pragurile de colinde…Numai că şi durerea sfârtecătoare loveşte năprasnic în inimi de semeni pe care aproape că n-ar mai avea rost să-i vedem, să nu strice bucurii programate. Dar să ne bucurăm de viaţă şi să-i sărbătorim bornele cu care ne însoţeşte într-o călătorie cum nu s-a mai văzut de frumoasă ce e ! Însă nu-i nicicând prea târziu să poposim cu gândul în prejma îndurerării altora, acolo unde nu se va sărbători niciodată, nimic! Aşa e viaţa pură: să te bucuri atât de curat, încât să nu poţi uita tristeţea altora! Va fi un an aşa precum ne vom învrednici să fie. Cum vom merita, cu câtă înţelepciune îi vom îmbrăţişa bătăile universale de inimă, dacă vom învăţa cele mai grele cuvinte de revedere…Ca oricare altul, el vine pentru a mângâia fiecare suflet de om, aducând adieri vindecătoare pentru copii, pentru tineri, pentru inimi care trăiesc pe acordurile iubirii…pentru tristeţi fie grele, fie mai călătoare. El nu are tragedii, pe acelea şi le procură numai nepăsarea din noi, egoismul sau iresponsabilitatea celor care decid asupra vieţii sociale, economice şi politice, democraţia trădării vieţii naţionale pe care va trebui s-o reinventăm în spiritul acurateţei, modernităţii şi toleranţei raţionale… Durerea ireversibilă poate fi adusă şi de rudimentaritatea convingerilor arondate unui naţionalim scelerat şi pe care tinerii sunt meniţi să-l combată cu multicolorelele stindarde ale patriotismului suit în caleşti de elanuri prin care trebuie să-şi elibereze Statul modern de odinioară şi pe care cotropitoarea democraţie capitalistă l-a prefăcut într-unul derbedeu, să-l vaccineze cu înţelepciunea perenităţii în post-modernism, să-l vindece de imperialismul guvernărilor trădătoare… Statul trebuie să devină ceea ce e: o construcţie asociată a celor ce-l constituie şi în interesul lor (socio-economic) naţional, dar şi al unei paşnice convieţuiri internaţionale.

Tineri, Statul e fiecare dintre voi!

sâmbătă, 31 decembrie 2016

Fara tinerete, nu exista democratie viabila… La multa tinerete, asadar!

O noapte dintre ani, asta este ca o revelatie impartita intre spirit si viata – un fel de ubicuitate permisa tineretii sa ne rascoleasca pe toti, deopotriva. Un An Nou constituie Revelionul sperantelor, momentul cand avem o singura Patrie: Planeta cea inca atat de albastra! Probabil ca viata exista si altundeva, dar numai aici, pe Pamant, trebuie ca e tineretea aceea care sa ne cutreiere fie inainte – hat de departe, cu idealurile, fie spre inapoi si mult prea departe, cu amintirile! Tinerii cu adevarat frumosi si niciodata liberi raman reprezentantii ei cei veritabili. Tinerii au curajul necesar de a ne impinge steaua pe orbita Soarelui, tinerii sunt pastratorii puritatii candide, tinerii sunt cei care, daca mai avem un acel ceva de odinioara, ne pot insanatosi de boala pretentioasei pretiozitati cu care ne asediaza batranetea… Generatiile de tineri sunt insasi Patria, numai ca anvergura lor solicita un Stat pe masura! Cum e posibil sa nu avem minima intelepciune de a le oferi acel Stat pentru a carui modernitate (neimplinita nici astazi) s-au luptat si au pierit atat de multe alte generatii de tineri jertfiti doar pentru ca puterea sa le revina, mereu si mereu (din pacate si atat de intristator), imbatranitilor in rele, celor ce au tot timpul si banii din lume pentru punerile la cale cu care se insotesc arivismul criminal si egoismul tragic ?! Unde sunt tinerii de azi, in ce pozitii sociale au fost exilati politic, pe ce carari ale izgonirii democratice au apucat, ce le-a revenit lor din ceea ce se prefigura dupa sute de ani de lupta acerba, dusa pentru faurirea modernitatii ireversibile?! Insa vedem cum doar capitalul cotropitor de egoist pare sa ramana vesnic…Numai ca niciodata nu va putea invinge tineretea! Crenelurile ei de semetie pura vor domina, de-a pururi, intinderile viitorului, tineretea va demonstra, tuturor rebegitilor de capital inversunat, cum viata este demiurgic de “imbolnavita” de microbul perenitatii, ca Umanitatea are o minune de lege la baza: dainuirea! Sa dainuim peste toate hotararile definitiv de amare si irevocabil de meschine ale instantelor aflate in solda capitalismului periculos de muribund ce e! Bucurati-va de fiece clipa care va intareste pentru oricand, imbratisati fericirea de va intalni cu inca si inca…o alta zi, Luati-va Revelionul acesta de sperante la bratul anului 2017 si defilati prin hatisurile neumblate ale vietii… Fiti voi, chiar daca (azi) si tineri nedreptatiti!
Un Revelion de poveste a povestilor voastre de viata! La multi ani – la multi ani!

Tinerii cu adevarat frumosi si niciodata liberi.

duminică, 25 decembrie 2016

Patria sunt ei, tinerii, cei pe care nu-i mai vede nimeni - de atata democratie !

 Rascruce dintre ani, rascruce de ani – totuna sa fie?! Sunt Sarbatorile de iarna, cea mai frumoasa parte de an pentru copilarie, tinerete sau copilarire a trairii… Pe ecranele TV se perinda imagini cu mineriada din martie 1990, adica la nici trei luni de la Insangerarea din decembrie ’89. Niste tineri cuprinsi de fiorii idealismului si de adrenalina, dar care le-au fost amarnic de manipulate, au crezut ca totul e posibil, de-atunci, fiind, insa, izbiti de batele minerite in strafunduri de istorie. Cand, de fapt, nu era decat lupta dintre imperialismul occidental si cel din Orient, o vesnica distractie pe spezele de lacrimi si sange ale celor cotropiti de frumusetea unor atat de naive elanuri! Se mai spune si ca un anumit presedinte de trista neamintire va fi, nici mai mult – nici mai putin, decat tarat (vai!) intr-o formidabila urmarire penala, care urmarire se va sfarsi, bineinteles, cu o teribila actiune in pacalire a opiniei publice ! Ca ar fi pacat de un asa batran de tot fost presedinte, care – cuprins de germenii democratiei - l-a executat pe un (tot?!) batran presedinte comunist (ce-i drept!), deci, ce bine i-ar fi facut ! Asta e televiziunea care ne-ar fi lipsit asa de mult, odinioara?! Astea-s principiile de etica, civism si democratie cu care vor sa ne bage pe gat imensa prosteala prin care sa se eternizeze la puterea bunului-plac?! Noroc ca next-generatiile de tineri (X,Y,Z) Alfa nu se mai duc dupa fenta, dupa halul ala de fente invechite si cu care prafuitii politicieni, ziaristi, analisti si agenti de influenta cu o bine-stabilita fisa a postului se screm (fara de reusita) sa duca margelele sondajelor pentru ale caror scorneli cancelariile vestului le vor mai indesa conturile. Dar, hai sa ne imaginam cum ar fi sarbatorile de iarna intr-o Oranduire a Tinerilor la Putere! Vom intelege ce departe, in urma, a ramas lumea celor care au insangerat Tara, acum 27 de ani, felul in care ruleaza aceleasi si aceleasi obsesii expirate, cum nu se mai pot opri din minciuna – pentru a-si disimula crimele, imensa tradare a celor pentru care se pregatea sa fie Patria viitorului! Patrie pe care - inloc sa depuna eforturi si inteligenta pentru a o dezvolta, cizela, reorienta – ei au daramat-o naprasnic si au abandonat-o in fata atator guri hamesite, primind recompensa unei puteri absolut muribunde! Domnilor netrebnici, pentru ca guvernarea voastra colonizatoare a devenit mai insuportabila chiar decat moartea apatrida, trebuie sa va spunem ceea ce tac tinerii: vedem cum nu vreti sa iesiti de pe scena, cum va agatati cu ghearele si cu dintii de vietile noastre amarate, cum ne zgariati viitorul, cum ati pregatit o democratie smintitita si sub acoperamantul de legiferare a careia sa ne transplantati si organele de care veti fi avand nevoie pentru a va servi stapanii…vedem dezumanizarea ridicata la rang de guvernare democratica. Si va mai spunem ceva – ca ne e dor de acea veritabila democratie, oranduirea compatibila cu trairile noastre!
“La multi ani!”, camarade, hotaram salutul mileniului: “Traim in pace!”