Ne
complacem într-o orânduire care ne-a distrus economia, a dezindustrializat Ţara,
aservind-o oricăror dispoziţii (ordine) din exterior. Nu mai constituim un stat
naţional ci doar o plantaţie naţională – în sensul că asigurăm o mâna ieftină
de lucru (sclavie)! O populaţie care acceptă o atât de lungă perioadă de timp (aproape 3
decenii) o separaţie total de înstrăinată a neputincioaselor puteri ale
statului nu mai poate constitui un popor, darămite o naţiune! Cetăţenii votează
numai cele două interese fundamentale pe care le cunoaşte, din păcate,
Omenirea: dominaţia (externă) imperialistă, respectiv – o invariabilă şi
asupritoare manipulare (internă) a ciocoilor organizaţi pe niveluri
infracţionale. Constituţia spirituală a tinerilor îi determină să se dezică de
orice tip de urâţire naţionalistă a revendicărilor naturale pe care încă le formulează
cu generozitatea specifică vârstei ! Să nu dai nicio şansă tinereţii, ci s-o
înjugi doar la afacerile care să învârtească roata conturilor străine de orice
morală, asta înseamnă o separaţie totală a drumurilor. Pentru că (de ex.) în
timp ce capitalismul expirat tocmai asta impune – o incertitudine a locurilor
de muncă – tot acest descreierat nesătul de afaceri pe spezele destinelor umane
face apologia băncilor cămătăreşti şi a creditelor neapărate şi ipotecare,
condamnându-i, în mod evident, pe tineri şi lăsându-i, mai devreme ori mai
târziu, sub cerul liber al unui viitor care încă se mai poate adăposti în
casele părinteşti asigurate, gratuit, de acel comunism asasin ! Să accepţi o
astfel de orânduire ca o închisoare pe viaţă, dar care să-i mângâie, cu
hăţişuri de drepturi vituperate în haite organizate, pe toţi aventurierii
acestui tip rudimentar al dominaţiei, înseamnă descalificarea pe o lungă
perioadă a istoriei statalităţii (aşa-zis) moderne. Se poate prevedea ceva grav
în evoluţia Omenirii, devreme ce e atât de evident cum nu doar că nimeni nu se
adresează şi tinerilor, nemailuându-i în nici un fel de calcule, fie ele atât
de meschine şi manipulatorii, ci toţi aceşti adevăraţi şi singulari infractori
ai elitelor imperialiste îi evită, de-a dreptul, pe cei cu vârsta şi idealurile
cărora nu se pot măsura. Promovările în politică se rezumă la criteriile
amantlâcurilor şi beizadelelor, domeniul bugetar este rezervat aşişderea, dar
şi pe cumetria de afaceri secret de ilegale – tinerilor rămânând să le fie
asuprită inteligenţa creativă, spiritul întreprinzător, energia constructivă,
aspiraţiile fiindu-le înjugate definitiv ! Chiar şi marile biserici ale
religiilor se feresc de modernitatea informată a spiritului tineresc, căşunând,
cu îngenunchierea, pe aceleaşi amărâte şi anterior condamnate entităţi umane la
fără de vreun viitor! Numai că tinerii nu vor mai aştepta consideraţii din
partea jefuitorilor planetari. Dar ei propun, pentru ultima oară, ca aceşti
gangsteri ai capitalului să-şi reducă poftele nemăsurate şi să lase tinerilor,
organizaţi în Trusturi locale, toate afacerile cu propriul stat, situaţie care
le-ar ameliora suferinţa şi i-ar elibera de inutilitatea în care au fost
aruncaţi. Mai vor doar să fie respectaţi cu un sistem de învăţământ creat
pentru ei, nu pentru catedrele profesorilor fără vocaţie, intenţionează să-şi
creeze un sistem medical clădit pe criteriul parteneriatului şi
contractualităţii (responsabilităţii) prestării serviciilor apărate de un
sănătos Colegiu al Pacienţilor, dorindu-şi înlăturarea Justiţie care se
tupilează după hăţişul legiferărilor premeditate tocmai pentru a nu confisca
averile în care a fost transformată a Ţară şi s-o prefacă într-una prompt de efervescentă.
Iar dacă generaţiile noastre cronic de manipulate tot nu pot lăsa tinerilor măcar
o Lume ca şi aceea în care s-au născut mulţi dintre ei, atunci să recunoaştem
cea mai mare eroare a mileniului: resuscitarea orânduiri unei democraţii expirate
şi refuzul întineririi ei prin reforme concertate… Timpul şi aspiraţiile legitime tinereţii nu
iartă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu