De 27 de ani, copiii si tinerii sunt declarati indezirabili
de la manifestarile dedicate, astfel, Patriei lor. Sunt pusi numai de cealalta
parte a gardurilor si filtrelor de siguranta a gastilor la putere, obligati sa
asiste cum politicienii demolatori fac doar Parada de Ziua Nationala, maraind
unii catre altii. Sensul peiorativ al termenului vine parca sa confirme o epoca
profund expirata, perioada in care niciun reprezentat al sutelor de mii de
trantori ai democratiei esuat de nemodernizate nu si-a putut da seama de
aceasta evidenta incongruenta cu populatia. Vechituri militare achizitionate pe
sudoarea sangeranda a cetatenilor si pe comisioane transnationale sunt randuite
sa defileze prin fata unor penali notorii, zguduind carosabilul amarat al
oraselor sau despicand orizontul innegurat al Tarii. Dar ce inseamna nebunia
asta prin care se face parada de muschii armelor ucigase, aratandu-li-se
generatiilor viitoare ca viata nationala
se reduce la inarmare si parada, amenintare ori, dimpotriva, punere in garda, efort national ras de pe
mesele copiilor si transformat in masinarii cu care sa-i condamni mai tarziu…?! Oho, nu astfel se
apara Patria! Oamenii dainuirii inca mai cred ca tara se apara doar cu
detasamentele de prichindei defiland pe arterele unei educatii moderne, a
insanatosirii civilizatiei, ori a infericirii mahnirilor de acasa, Patria se
apara cu o imbatabila protectie pentru rasarire in viata si copilarie, vigoare
adolescentina si cautari existentiale, cu un invatamant cultural si aplicat
prin vocatie de stat, aceste batalioane de sperante fiind urmate de tineri si
adulti imputerniciti cu locuri de munca si retribuire pe masura scrijelirii
umarului pe care se reazema natiunea si viitorul generatiilor la rand, facand parada
doar de unelte, masinarii, tehnici si tehnologie prin care educatia, serviciile
medicale, economia, cercetarea stiintifica, arta, sportul si, in fond, viata
nationala isi declara demnitatea cu care merg mai departe… Abia la urma ar
putea defila cei care sunt indrituiti cu apararea fibrei frontierelor atunci
cand statul pervertit isi recunoaste lasitatea si fuge de pe pamanturile
secatuite democratic sau isi abandoneaza poporul mintit, talharit…
De aceea
s-au refugiat tinerii pe Facebook, acolo unde inexpugnabila lor retea de
ganduri le permite o veritabila si induiosatoare sarbatorire a Zilei Nationale
a Patriei lor. Daca ai forta ingandurarii si o chintesenta universala a trairii
deodata cu tara, ii poti intrezari cum bat pasul de viitor si trec in
rascolitoare detasamente ale prezentului. Patria sunt ei, tinerii, cei pe care
nu-i mai vede nimeni, de atata democratie !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu