Vaccinul total: ne luăm viețile înapoi!

Asta chiar că e natural și fără subversivitatea profiturilor induse în lanțul de tragedii ale reacțiilor adverse! Așa că, virus de profesie, probabil că ești astfel precum toate ce vin mai și trec, dar cel mai bine e să pleci cât de curând! Poate c-am și înțeles de ce-ai fi apărut exact acum, neomițând că erai, cum s-ar zice, chiar în noi...Ei spun că te-ai fi format dintr-un neobrăzat strigăt la cerul Umanității, o mult prea nerecunoscătoare invocare a lui (devreme ce oamenii dețineau atâtea locuri de sclavie remunerată din greu), de-aia trebuia să fie, cu virusul, sfârtecate temeliile unor asemenea impertinente trebuințe purtătoare de pandemii ale aspirațiilor! Și, pe cale de consecință, te-or fi prefăcut în această mutație a democratismului de scop scelerat, în laboratoarele lui de mondializare expirată. Configurându-te ca pe un organism al morții administrate de o clasă politică înhăitată cu abjecția nepăsării și a individualismului ridicate la rangul unei contagiuni non-profit de sponsorizate. Multinaționalizarea a prelevat, aleatoriu, câteva molecule de tragedie umană și le-a combinat cu ezoteria preinfectată a elitismului de gardă înarmată cu zgărzi, rezultând ceva ce nicicând nu le-ar fi trecut prin tărtăcuțele conturilor neoliberal de obeze: un monstru asmuțit de atâta inconștiență și insensibilitate la parcă prea-înveșnicitul statut (social, economic, politic) al castelor devoratoare...Deși e posibil ca tu, virusule de profesie, să fii o apariție inofensiv de naturală și de care, întreg la capul democrației - cum se prezumă a fi, ai putea să te protejezi, pregătindu-ți, din timp, viața cu adevărurile ei neîntrecut de armonizate statal. Dar cât poate rămâne și ea, natura, de răbdătoare, când de la firul ierbii de răsărire a ei se tot aud vaiere și gemete sugrumate încă de pe căile de respirație a fiecărui cetățean onest (și nu numai!) – asta în vreme ce bocancii capitalismului totalitar de înspăimântător calcă pe cadavrele profanate cu mânjeala de rating televizat al intestinului guvernator. De aceea ne-am gândit noi să jurăm ca într-un cor de rugă a Omenirii și să pleci!

Nici nu mai vrem viețuirile artificial înarmate cu bumerangul secăturii ăleia de vot liber doar el, poate vă și nimerim când vă vom înapoia insignele haștagiei cu închipuirea democrației cârmuite de infecția corporatismului căruia (ba bine că nu se permite!) nu i-ar ajunge întreaga Cale Lactee pentru a-și sătura poftele de cotropiri invadatoare. Dar cel mai mult și fără de iertare e felul în care se infiltrase manipularea de a hăimănări cu țonțoroiul neproductivității îndestulate pe tot mai firavele trupuri ce compuneau, încă, Patria. Așa s-a ajuns să descoperim o formidabilă replică la toate pandemiile capitalului căruia nici prin cont nu-i trece profitul de a respecta vămile inimii: nu vom cruța această mutație a democrației expirat de pervertite prin ea însăși și o condamnăm la uitare veșnică – făurind #ReformaDemocrației, una de o perpetuă profunzime a înlănțuirii cu moda generațiilor ei creative; ne distanțăm social și oricum de politicianismul pe care #TineriiLaPutere îl vor rări de-o să-i mergă pib-ul hărtănit al averilor. Autoimunizarea e ca și trăită, din greu. Covid-19, nu! Valid-20, da: o altă Conviețuire, o integral de iubită Uniune Europeană, o de-a pururi reîntregire a Păcii în Lumea întreagă! Respect fiecărui trup înarmat cu o inimă vie și din care să se constituie civilitatea virilității fiecărui stat!

Olimpiada internațională de temeritate

Tinerețe, repetă-i acestei expirate clase politice și profund decăzute din oricare din drepturile cu care ne-a îngrozit, așa că spune-i perenitatea acelui „Ordin pe numaidecâta unitate de inimă”, reiterând, așadar, îndemnul cutreierării vindecătoare: (Cu cântec – înainte!): Lupta noastră-i doar din suflet înarmată / Vă trimite solii ei, de-a curcubeu / Dă-mi, prințesă, inima înfiorată / Prințul meu, dă-mi mâna unui dor mereu! ”  

Un test de viață, o epopee pe viața trăită la maximum de început milenar... Cu gânduri de strajă binemeritată fiecăruia dintre voi! Suntem aici! De unde ne putem privi cum urcăm pe celălalt țărm al învolburatei albii a timpurilor cu care viitorului celui mai apropiat i-a plăcut să adie trecător de întristat pe lângă frunțile noastre, dar tocmai că trebuie să ne amintim felul în care deja am făcut asta, cum de-am reușit să ne cățărăm, cu speranțe - cu tot, mai hăt-de departe! Probabil că eram (suntem) atât de înduioșător de răniți încât  vom deprinde felul cum se va impune să confecționăm nu doar măști pe chipurile de viață, nu numai combinezoane care să camufleze zăcămintele trupești ale aspirațiilor, ci sunt neapărat necesare și ambarcațiuni adecvate tot felului modern al devenirii pe rutele terestre, fluvial – maritime, aero-spațiale...Sau poate că, întru început de mai bine, o stringentă consolidare a unor stații orbitale de universalitate a spiritualității inimilor oxigenate cu plămâni de neoprit. Înmuguriri! Peste tot. Exact și acum, când tinerețea rebelă va trebui să se încrengărească într-un florilegiu de rebeliune împotriva tuturor bolilor înconjurătoare. Și dintre care cele provocate de nepăsarea guvernatoare a cohortelor de concetățeni dedați la politica democrației de erbicidare a primăverilor ne tot cutremură, primăveri de fiecare dată parcă și mai nostalgice după simțămintele răsăririlor ingenue!

Nu e de mirare că noi, cei din generațiile cu care viața a experimentat atâta prezentă durere a bucuriilor viitoare, n-am mai avea forța de a reconstrui ceea ce am abandonat dărâmării, dar, uite, măcar să ne autoblestemăm cu firavele desțeleniri și o veghere fie ea și atât de întârziată la post: dar-ar Dumnezeu măcar să nu mai știm să îmbătrânim de câtă întinerire ne inundă în piepturi; fie-ne viața cum ne-o fi, lovi-ne-ar un încântător sacrificiu al penitenței între creneluri de iubire; molipsi-ne-am de bunăvoința civilității; rămâner-am în putere a minții și inimii, pentru a învăța renunțarea la puterea lumească, n-om crăpa din atât! Sătura-ne-am numai privindu-ne copii și nepoții cum de nu nimeresc gura înfometată tocmai de aleșii neamului ticălos cu care i-am condamnat de naivi ce ne-a mai plăcut să hăimănărim cu pandemia votului morbid (Și mângâia-le-am viețuitoarelor privirile alea cuvântătoare)!

Dar admirare-am România, dintr-un reflex  sănătos de încadențat cu destoinicia mărinimiei!

#TineriLaPutere, în marș(!): niciodată, niciodată-niciodată / Să nu mai fie Patria uitată!

Al III-lea virus mondial și #NoulSalut

Cu cântec înainte: „Suntem peste tot acasă, ducem România-n gând / Nu e țară mai frumoasă și iubită...murmurând!” 

Virusul mondial a fost scăpat din laboratoarele mondializării! Și urmează o perioadă în care aceste astfel de încercări ale vieții vor lăsa urme adâncite în percepțiile despre viitor... Nevoiți să înțelegem (nu de bună-voie, cum s-ar cuveni!) ce presupune, de fapt, o viață adevărat de trăită. Fiindcă devenisem suficienții care priveau suferința mustindă de sângele ei mediatizat „în original”, în vreme ce mai înfulecam o ciosvârtă de trădare rumenită pe jarul sinonimiei cu clasa politică, sau bășcălie de stânga - dreapta, ori circ al tumefierilor amoralicești. Urmează o altă Lume, și fiți siguri că nu va avea încotro pentru a fi una mai bună! Cum a fost de scelerată conviețuirea umană în anii de expirare a democrației din urmă nu se mai putea! Am fost goliți de sângele naturii anatomice și ne-a fost transfuzat capitalul manevrat cu virușii atâtor malversațiuni ignobile. Nu protesta nimeni atunci când mințile ne erau vaccinate contra înțelepciunii – abandonându-ne în efectele subsidiare atâtor laboratoare subversive. E...mondial!

Iar noi suntem în cea mai deplorabilă situație comparată cu oricare altă entitate socială, națională...Ne-am autodezarmat ca proștii definitivi și...(auzim doar că Biserica nu intră în carantină)! Ce ne-a mai plăcut să fim purtători activi de microbi latenți ai antisemitismului, urii interetnice sau de rasă, dezumanizări ridicate la rangul modernizării prin inocularea tuturor formelor de revizionism: social, profesional, teritorial etc. Numai că acum doar Tinerețea e curat de înmărmurită! Tinerii de trup și spirit dețin #Putereaveritabilă, n-au fost cuprinși de circulația sangvinară a capitalului #rezist(ent) în fața oricărei drame la care este supusă (tocmai de-aia) Umanitatea! România va avea vreo 2 luni de coșmar, zile înnegurate de teamă și atâtea sentimente susceptibil de contradictorii, care se ivesc în cadrul fiecărui grup social. Dar tot acum și aici se va da măsura adevăratelor valori! Nu ne vom mai saluta cu clasica atingere a mâinilor propagate din antichitate, sau cu cele întinerite și mai cool ca oricând...

Dar nici n-o să lăsăm loc viran pentru cine știe ce monștrii dedați la gesturi colcăitoare. Așa că TineriiLaPutere instituie #NoulSalut: pumnul lovind pieptul dinspre stânga de inimă!  E anticoronavirus! Și un binemeritat „La mulți ani!”

În marș: „Luptăm, iubim, vrem o țară ca-n povești / Rebel, Exist... Și Respect dac-o iubești!

Întâi de Primăvară vindecătoare

                                    Motto: #Vrem o țară ca afară, tot amară?!

Peste Globalizarea pământenească a Omenirii cred că nu are loc altceva decât faptul că arterele adevărate ale vieții nedrept de cârmuite oriunde în lume ni s-au dezvăluit cu un formidabil de greu „arătător”!

Ridicat mustrător, tocmai când inimile de pretutindeni colcăiau de îndumnezeirea corporatistă a capitalului parvenit ori dorit în zadar, acest deget lasă o amprentă de trăire care s-ar putea să ne înțelepțească să reconsiderăm tot ceea ce credeam că poate upgrada sau chiar înlocui imensa și naturala rețea de socializare pe rețelele de suflet și pe căile coexistenței pașnice…În altă ordine de idei omenești, se tot ascunde felul în care COVID-19 a apărut, de fapt și de drept, în România!   

Primele lui simptome s-au manifestat o dată cu tururile aferente alegerilor prezidențiale din noiembrie, o decădere de alegere cu o finală absolut contagioasă! Coro(a)navirusul a fost reînscăunat, asta și pentru că statul lui de drept se potrivea, la fix, într-o asemenea mlaștină crocodilică. Însă debutul acestei cronicizări pandemice poate fi localizat cu multă vreme în urmă – 30 de ani, oarecum! De când noi am putut vedea, cu îndurerările unor inimi îngrozite, ce fel de haite politice contingentate pot pune ghearele elitist ambalate pe-o țară!
Fiind lăsate și încurajate, găliganic de diversionist, să conducă un asemenea vehicul cu serie singular de comandată prin generații de-a rândul – în vreme ce tu, omule – om, când te urci la volanul simplei tale mașini trebuie să ai imensa responsabilitate pentru viața familiei tale și a celor dimprejur! Numai astfel s-a ajuns aici și poate că nici măcar nu-i sfârșitul!   

Cum de-a fost posibil ca, pentru modul stupid al acestor existențe conducărețe și ucigător de ariviste, să ne învrăjbim aproape iremediabil ?! Să-i apărăm cum nici pe propriii copii n-am fi capabili s-o facem?! Așa că rezultatul e just - când îți amesteci votul inimii cu asemenea respirații sălbăticite…Dar bineînțeles că ne vom vindeca! Și ne eliberăm nu izolându-ne, ci ridicând pumnul strâns alături de marile forțe ale Civilizației internaționale…#Azi în România – mâine jos urgia!

Imnul României (III) - Să visăm cu ochii minții deschiși!

Povestea țării mele-aleg să fie

 Izvor spre un de-a pururi început,

Între coperți istorice de glie

Din timpurile-n care a –ncăput.

        În inimi bat culori de curcubeie,

        Să mai avem o Patrie de gând…

        De-apune Soarele pe Căi Lactee,

        Răsară-n tineri aștri colindând!

Veniți cu porumbei de pace-n zare

Și mai veniți de-ar fi să nu plecați,

Să detronăm asaltul urii care

A-ncoronat trădarea în Carpați!

   

    Să visăm, Lumea întreagă-i un vis, să-l visăm;

    Să iubim, viitorul e un stindard nepereche;

    Să luptăm - gânduri în escadrille de veghe;

    Nemurim – naufragii către același țărm!

S-avem o Patrie de scris povestea,

La pieptul ei pruncii ne cresc distins;

Prefacem mii de ani în toate-acestea

Prin amintiri renaște un cuprins!

         Vă salutăm popoare milenare,

         Dați gloriei un sens înălțător…

         Trăiască România-n sărbătoare –

         O țară precum tinerii și-o vor!

   

    Să-i cinstim, visuri ce-au fost ne sunt aripi de zbor;

    Să trăim, viața din primul – la ultimul dor;

    Să cântăm, tinerețea nu-i rebelul proscris;

    Să visăm – România pe Pământul de vis!

Anthem of Romania (III) - Let's dream with the eyes of the open mind!
The story of my country I choose to be
 Spring to a pure beginning,
Between historical covers of glie
And the times in which it started.
        In my heart I beat rainbow colors,
        Let's have another Homeland in mind ...
        By setting the Sun on the Milky Way,
        The young stars roared in their wake!
Come with the pigeons in peace
And you still come if you don't want to leave,
Let's dethrone the assault of hatred that
He has betrayed treason in the Carpathians!
    To dream, the whole world has a dream, to dream it;
    To love, the future is an unparalleled banner;
    Let's fight - thoughts in the wake squadron;
    Nemurim - shipwreck to the same shore!
We have a Homeland to write the story,
At her breast the baby grows distinguished;
We preface thousands of years in all of this
From the memories is born a table of contents!
         We welcome you millennial people,
         Give glory an exalting sense ...
         Live Romania on holiday -
         A country like the young people want it!
Let's face it, dreams that have come are our wings;
    Let us live, the life from the first - to the last longing;
    Let's sing, youth is not the outlaw rebel;

    Let's Dream - Romania on Dream Land!

#RevoluțiaContinuă

Aceasta să fie definiția esențial de recunoscută a unei asemenea manifestări novator de reclamate, terminați cu demonetizarea perpetuă a unor astfel de pertinente aspirații ale Umanității! Fie că sunt atinse, ori nu, cu trudă, creativitate, sacrificii...Cum să reduci o efervescență traumatizată manipulatoriu în asasinate substitutiv ideatizate în consumarea efectivă a unui demers revoluționar?! Dărâmarea sângeroasă a național-comunismului statalității în care se făurise România prefăcută în execuția anului `89 va să continue și se va încheia, cumva, într-o cutreierătoare etapă a #DemocrațieiNaționale arborate sub stindardul #TinerilorLaPutere! Iar comunismul nici n-a existat, doar n-o să-și arunce tinerii viețile în aer doar pentru a le canaliza în fundătura tragic de anostă a susținerii teoriilor și existențelor voastre ratate! Adevăratele revoluții nu se realizeză pe deplin niciodată. Cu anvergură cât Omenirea de necuprinsă au fost numai câteva și o astfel de incantație a convergențelor (de mai ieri, ori de azi, către mâine) poate fi identificată prin încărcătura de spiritualitate. Creștinismul (fie și el cât de dogmatic ar fi fost la braț cu vremurile) sau, reversul medaliei, iluminismul (chiar dacă și pe atât de radical științific) au constituit adevărate revoluții, cele purtate de idealurile unor generații de-a rândul și niciodată finalizate, așa precum se și cuvine demersurilor pe artere spirituale... 

Anumite și, ohoo, ce mari descoperiri (cum ar fi: focul, mașinile muncitoare, internetul etc.) sunt revoluțiile de etapă a domeniilor și existenței în consecință. Și nu profitul poate fi chintesența revoluționară a orânduirii într-o canibalizare a democrației de scop și în care să se poată întruchipa cum ar dori de revoluționar, un sistem social de mare prefacere are nevoie de o naștere naturală a unor formidabile labirinturi pe care să circule manufacturi ale empatiei și numai acest sentiment predominant! Dar nici creștinismul, nici iluminismul nu reprezintă revoluții definitivate, asta și tocmai pentru că o adevărată revoluție a spiritului uman deține fărâma lui de universalitate. Se subînțelege că spiritul revoluționar derivă din marile căutări ale sensului vieții, că este motorul viitoarelor zile – organul cel mai dinamic al trăirii. Revoluția este filozofie! Dar niciodată doar diversiune, asasinate, „tribunal al poporului” condus spre dezastre, trădare... 

Urmează o cea de-a treia bornă revoluționară a Umanității. Una nedisociată de o posibilă convergență a celorlalte aflate încă în derulare. Un fel de sincretism civilizator, prin curățarea creștinismului care pare să nu se mai poată elibera de sub caruselul dogmelor absolut degradante și perpetuarea cercetărilor științifice care să aibă rezonabilitatea de a nu mai opune tehnologia – spiritualității! Sau și o efectivă altă circumscriere transcendentală a conviețuirii, un fel de spiritualitate spațială cu un indextructibil motor de aprindere tehnologică ?! Cât despre România lui decembrie `89, atunci s-a desfășurat o etapă revoluționară care opunea o atât de redusă reprezentare iluministă a tehnologiei – unei redogmatizări manipulatorii a creștinismului de scop. Iar faptul că arta trădării rămâne încă (și din păcate) la mare preț ne arată că globalismul a luat-o pe arătura dominației. Mai stăm de vorba doar atunci când capitalul va fi cultivat să se supună unei globalizări a demnității umane, a libertății, dreptății și adevărului compatibile cu dăinuirea!

U.E. a expirat! Trăiască Uniunea Europeană de #NațiuneCreștină!

Fiindcă ceea ce avem acum este o uniune contra-naturii! Trăim, din păcate pentru visul de secole al acestei mărețe culturi, zilele din urmă ale sfârtecării nobilului Ideal al Uniunii prefăcute în țăndările de interese – mamut cu care această efectivă corporație europeană s-a dedat, pe criteriul  firmanului nesătul, la o perversă înghițire a #DemocrațiilorNaționale. Dar cum de credeați, cu icnetele voastre – cu tot, că veți putea să construiți o fortăreață temeinic de așezată cu apăsarea abdomenelor săturate de capitalul veros și tocmai pe umerii înfometați ai națiunilor condamnate să vă stipendieze lampadarele politicianismului de scop?! Și nu doar că ați fi eșuat așa de lamentabil precum se vede cu ochiul de ciclop al istoriei pe care tot vreți s-o privatizați, dar ați aruncat în aer și pentru mult timp o voință pământenesc de spirituală. Acum se bineînțelege că mai avem dreptul la șansa unei singure trageri! Clădim noi adevărata Uniune a Europei pe care s-o iubim (da!) cu surlele adevărului trâmbițat o dată - pentru totdeauna, cum că dacă oamenii nu sunt înveșmântați cu șanse egale, nici națiunile n-au cum să fie regal de îndreptățite, iar toată instituția dreptului vostru internațional rămâne numai o bătaie capitalistă a democrației de joc subversiv. Un Continent de copii făuriți prin părinți iubitori, nu de cotoșmăneala nădușit - mirositoare între 1 și 2, nu cu viteză accelerată pe benzile intestinelor, sau, dimpotrivă, redusă până la stingerea luminilor de speranță a ochilor rugători...Rușine de-a pururi!

Uniunea Europeană de #NațiuneCreștină trebuie să se înstăpânească pe meleagurile democrațiilor naționale și peste frontierele moderne ale Civilizației de la Atlantic - la Urali! Altfel, tot ce e împotriva naturii rămâne sortit dezastrului. Natural fiind și capitalul care nu mai poate uita să-și treacă profitul prin vămile inimii, verocitatea corporatismului devenind eminamente criminală, nolens-volens! Democrațiile naționale să fie criteriul de forță indextructibilă a marilor conviețuiri! Acolo unde și când e necesar să se renunțe la orice purtare abuziv de neigienică a harnașamentelor trecutului pustiitor, să renunțăm la subsidiaritatea demersurilor intraeuropene și internaționale, la profund de necivilizatul amestec în viața națională a popoarelor, fie instaurate universuri de pace între oameni, plivind și cruzimea exercitată asupra viețuitoarelor...Concomitent cu alura de spirit a voinței de a urca Tinerețea în gradul celui dintâi rang al dăinuirii pe rețele de viitor al Umanității! O veritabilă religie de viitor, una liberă de a se constitui ca o fiecare catedrală de trup și spirit, acolo unde rudimentaritatea apăsătoare a dogmelor să fie eclipsată de empatia unui ecumenism neprihănit prin creativitatea închinăciunilor transmise de lampioane călătorite cu gânduri. Numai că pentru asta... aveți dreptul să vă înarmați cu singura categorie constructivă a urii nedisimulate și să declanșăm cea mai vastă operațiune de eliberare a căilor de respirație umană, de sub poluarea grotescă a democratismului cu chipurile asasine ale protipendadei și elitismului sub acoperirea pervertirii.

30 de ani de moarte clinică indusă de sistemul medical al democrației întărâtate de refuzul de a ne dona organele pe care iată cum le-a tot transplantat departe de corpul Patriei!

Tineri, #OcupațiPuterea!

Podul speranțelor s-a dărâmat

A năvălit capitalul și ni l-a luat

Vom face altul, prin efluvii – mai sus

Altul mai trainic și frumos de nespus!

Fără idealuri

totu-i pierdut

Podul democrației

va fi refăcut

Europa Unită

continentul de vis

Și fiece Națiune

întinerind spre...apus!

( Se cântă pe acordurile de inimă ale #TinerilorLaPutere! )

Young people, #Open the Power!

The bridge of hope has broken down

He swept through the capital and took us

We will do another, through the effluents - above

Another trainier and more beautiful!

No ideals

all is lost

The bridge of democracy

will be restored

United Europe

the dream continent

And every Nation

Rejuvenating towards ... sunset!

(It sings on the heart chords of #YoungLa Powers!)